Mituri si adevaruri despre mers
Cuprins
Fiecare copil va incepe sa mearga la varste diferite, lucru care nu va influenta de obicei mersul sau alte dezvoltari ulterioare ale copilului. Despre mers si perioada la care acesta se manifesta exista o serie de mituri, pe care vom incerca sa le exploram in articolul de fata:
Mit 1: Muschii picioarelor sunt cei mai importanti pentru mersul pe jos
Adevar: Mersul implica utilizarea mai multor grupe musculare.
Sigur, a avea niste picoare puternice ajuta, dar si muschii spatelui, ai gatului si cei de pe maini joaca de asemenea un rol important.
Muschii de baza ai trunchiului ajuta la formarea si mentinerea posturii, iar dezvoltarea lor ajuta bebelusul atat pentru a sta in picioare cat si pentru a merge.
Pentru a ajuta bebelusul, sprijinitil pentru inceput astfel incat sa aiba o vedere buna asupra mediului inconjurator. In acest fel, va avea un stimulent pentru a se aplica inainte si a se intoarce in diverse directii, miscari care vor lucra grupele de muschi importante. Incercati sa asezati copilul pe burtica (bineinteles sub supraveghere constanta) si incurajati-l sa ridice capul si pieptul prin tinerea unui obiect "interesant" in fata copilului, la nivelul ochilor.
Chiar daca muschi piciorelor sunt importanti, mu exista exercitii speciale pe care le puteti face copilului pentru a le dezvolta.
Unii oameni cred ca daca lasi copilul sa stea in piciore in poala ta, in timp ce-l susti din dreptul pieptului, i se vor arcui picioarele (asa numitele picioare paranteza) sau ca va avea probleme de mers, dar toate aceste presupuneri sunt false.
Mit 2: Ar trebui sa faci casa un mediu sigur imediat ce copilul face primii sai pasi
Adevar: Ar trebui sa incepi chiar mai devreme de primii pasi. Ar fi bine sa faci acest lucru de indata ce copilul incepe sa devina mobil in ori ce fel. De obiei, inainte sa poate face primii pasi, un bebelus va deveni un maestru alpinist. Numarul de masuri de siguranta pe care trebuie sa le luati depinde de la copil la copil. Unii copii sunt pur si simplu in mod natural mai aventuroisi decat altii. Este posibil ca daca sunteti la al doilea copil, masurile de siguranta care au fost suficiente pentru primul copil (capace pentru prize, colturi pentru masa, sisteme de blocat sertarele, etc) sa nu mai fie de ajuns pentru cel de-al doilea copil.
De obicei, inainte ca bebelusul sa inceapa sa se intoarca (aproximativ la 6 luni) trebuie sa va coborati la nivelul copilului si sa incercati sa priviti casa "cu ochii unui copil". Trebuie sa va asigurati ca nu exista obiectele mici sau cabluri la indemana. De asemenea uitati-va dupa margini ascutite sau colturi pe care sa la acoperiti, si fixati in perete toate piesele de mobilier, ca de exemplu un raft de care copilul s-ar putea folosi pentru a se trage in sus.
Mit 3: Un premergator il va ajuta pe copilul tau sa mearga
Adevar: Exact opusul – acesta pot cauza intarzieri. Premergatoarele pot intari muschii din zona inferioara a piciorului, dar nu ii ajuta pe cei aflati in partea superioara si coapse. Aceste dispozitive nu sunt atat de sigure cand se ajunge la un obstacol, copiii putand cadea, de exemplu, pe scari. Daca vrei sa fii sigura: mai bine nu le folosi.
Premergatoarele fixe (care nu au roti) nu au aceleasi riscuri de siguranta si iti pot oferi pauza de care ai nevoie – dar ele nici nu fac nimic in privinta promovarii mersului. Ele sunt distractive si pot oferi bebelusilor o oarecare autonomie sa stea in picioare, normal, sau fara a isi folosi mainile, dar cam atat.
Exista jucarii care incurajeaza mersul, in special cele de calarit, care au o bara de impins in spate (Contragreutatea furnizata atunci cand un alt copil mic se afla deasupra unei astfel de jucarii si fiul sau fiica ta o impinge, ajuta la usurarea mentinerii echilibrului). Dar, in concluzie: Propriul mobilier al familiei – in timp ce copiii navigheaza de la masa unde se bea cafeaua pana la canapea si de la canapea la scaun – este indeajuns pentru a incuraja mersul.
Mit 4: Toti bebelusii merg in patru labe inainte de a merge
Adevar: Unii copii nu merg in patru labe deloc. In timp ce majoritatea bebelusilor incep sa mearga in patru labe undeva intre luna 7 si 10 din viata, multi trec peste acest stadiu si ajung direct la mersul in picioare. Altii, ajung la stadiul de mers in patru labe dupa ce au inceput sa mearga in picioare.
Chiar si copiii care, pentru prima data, merg in patru labe, pot sa o faca intr-un mod caraghios. Deoarece muschii de la maini se dezvolta inainte de la cei de la picioare, nu este neobisnuit ca ei sa se impinga la inceput sau chiar sa se taraie pe spate, in loc sa stea pe stomac. Alte variatii normale: sa mearga pe fund, pe stomac, precum soldatii sau sa se rostogoleasca – in principiu, toate lucurile care ar primi un rating la emisiunile de dans de la televizor.
Mit 5: Cel mai greu pentru ei este sa invete sa stea in picioare
Adevar: De fapt, cea mai dificila parte este de a isi dea seama cum sa se puna inapoi jos. Suna ciudat, dar este destul de comun: Copilul tau poate sa se ridice, dar, apoi, se uita in jos si tipa de frica. Este un scenariu care apare, cel mai des, in mijlocul noptii, cand un copil se ridica in picioare in patut si ramane blocat (Si cum descopera majoritatea, nu ajuta sa te tii in timp ce doresti sa pui inapoi jos; de fiecare data vor incerca, se vor lovi cu nasul de marginea patului, ceea ce doar va inrautatii lucrurile – in loc sa fie doar speriat, ba fi si lovit).
Ajuta daca il vei invata cum sa isi indoaie genunchii si sa se lase, usor, in jos. Bebelusii invata foarte rapid, iar gravitatea este un asistent bun in aceasta privinta. Daca fiul tau inca mai cade, totusi, nu te ingrijira. Cazutul – de multe, multe ori pe zi – este doar o parte din procesul de invatare al mersului.
Mit 6: Purtatul papucilor il vor ajuta sa invete sa mearga
Adevar: Este mai bine in picioarele goale. Papucii il impiedica sa se aplece, ceea ce ingreuneaza mentinerea echilibrului si a coordonarii. De asemeni, incepatorii isi folosesc degetele sa se prinda de podea.
Bebelusii au nevoie de papuci, totusi, atunci cand este frig si cand merg afara. Cei ieftini sunt perfecti daca sunt flexibili si au talpi antiderapante. Nu trebuie sa aiba o talpa inalta; de fapt, cei care sustin glezna, cu talpa inalta, pot chiar sa il incetineasca pe copil.
Pentru a gasi o pereche ce se potriveste bine, pune papucii fara ii strangi prea tare, apoi pune copilul in picioare pentru ca toata greutatea lui sa fie actionata in acea zona. Tine calcaiul intr-un loc si verifica gaura. Daca iti incape degetul intre varful piciorului si varful papucului si ai lasat aproximativ latimea degetului mare de spatiu in plus, intre degetul cel mai lung si capatul papucului, atunci masura este buna si ar trebui sa ii poti folosi pentru cel putin 2 luni (Daca un picior este mai mare decat celalalt, cumpara marimea care i se potriveste, cel mai bine, cu piciorul mai mare).
Verifica mereu marimea papucilor, pe masura ce copil creste, prin a verifica piciorele acestuia, dupa ce ii scuti papucii si sosetele. Daca exista zone iritate, cu o culoare rosie deschisa, la calcai sau degete sau pe parti, probabil este timpul sa cumperi, iarasi, o noua pereche.
Mit 7: Daca fiul sau fiica ta merge pe varful degetelor sau cu degetele indoiate, ceva nu este in regula
Adevar: Majoritatea copiilor incep, de fapt, in acest mod. Nu este anormal – nici mersul leganat sau cu picioarele strambe. Majoritatea copiilor depasesc aceste conditii pana la varsta de 3 ani.
Daca mersul pe varful degetelor continua sau daca bebelusul nu poate sa calce corect, medicul pediatru poate sa ii examineze tendoanele (putand fi stramte) si sa iti recomande, daca este cazul, un chirurg ortopedic. In caz contrar, nu este nici un motiv sa fii ingrijorata. Sansale sunt ca fiul sau fiica ta sa mearga normal in scurt timp – si singura ta grija va fi aceea de a incerca sa stii pasul cu el.